“Marin Preda a scris, în fond, un roman pe care n-aş putea să-l numesc altfel decât romanul unei mari conştiinţe. Conştiinţa, întâi, a unui mare prozator care judecă fără părtinire, fără mistificaţie (nici măcar aceea ce se bizuie pe un tiranic senti-ment al justiţiei!), o istorie în care forţele se confruntă în chip dramatic; conştiinţa, apoi, a unui erou care crede în puterea spiritului şi în mitul fericirii prin dragoste. Destinul îl loveşte de mai multe ori, însă înfrângerile nu-l împing spre negaţia valorilor şi nu-i sălbăticesc sufletul.”
EUGEN SIMION